aborda

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză aborder.

Pronunție

  • AFI: /a.bor'da/


Verb


Conjugarea verbului
aborda
Infinitiv a aborda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
abordez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să abordeze
Participiu abordat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre nave) a acosta la țărm.
  2. (v.intranz.) a se alătura de o altă navă, bord la bord (pentru a o ataca).
  3. (v.tranz.) a începe studierea unei probleme, a trata o problemă, a începe o discuție.
  4. (v.tranz.) (franțuzism) a se apropia de cineva pentru a-i vorbi.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe