aclamare
română
Etimologie
Din a aclama.
Pronunție
- AFI: /a.kla'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului aclamare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aclamare | aclamări |
| Articulat | aclamarea | aclamările |
| Genitiv-Dativ | aclamării | aclamărilor |
| Vocativ | aclamareo | aclamărilor |
- acțiunea de a aclama și rezultatul ei; aclamație, ovație.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online