aclamație

română

Variante

• aclamațiune

Etimologie

Din franceză acclamation < latină acclamatio.

Pronunție

• AFI: /a.kla'ma.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului aclamație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aclamație	aclamații
Articulat	aclamația	aclamațiile
Genitiv-Dativ	aclamației	aclamațiilor
Vocativ	aclamațio	aclamațiilor

1. (mai ales la pl.) manifestare a aprobării sau a entuziasmului față de cineva sau de ceva, prin urale sau prin aplauze; ovație, aclamare.

Sinonime

• aclamare, ovație

Antonime

• huiduială

Cuvinte apropiate

• aclama
• aclamare
• aclamat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online