aculturație
română
Etimologie
Din franceză acculturation.
Pronunție
- AFI: /a.kul.tu'ra.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului aculturație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | aculturație | aculturații |
| Articulat | aculturația | aculturațiile |
| Genitiv-Dativ | aculturației | aculturațiilor |
| Vocativ | aculturațio | aculturațiilor |
- preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială și spirituală sau a întregii culturi a unei comunități aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare.
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online