comunitate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din comun + sufixul -itate (după franceză communauté < latină communitas, -atis). Confer italiană comunità.

Pronunție

  • AFI: /ko.mu.ni'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
comunitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comunitate comunități
Articulat comunitatea comunitățile
Genitiv-Dativ comunității comunităților
Vocativ ' '
  1. faptul de a fi comun mai multor lucruri sau ființe; posesiune în comun.
    Comunitate de limbă.
    Comunitate de interese.
  2. grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață comune; totalitatea locuitorilor unei localități, ai unei țări etc.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe