acuzator

română

Etimologie

Din franceză accusateur.

Pronunție

• AFI: /a.ku.za'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului acuzator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	acuzator	acuzatori
Articulat	acuzatorul	acuzatorii
Genitiv-Dativ	acuzatorului	acuzatorilor
Vocativ	'	'

1. persoană care acuză, care învinuiește.

Cuvinte derivate

• acuzatoare

Cuvinte compuse

• acuzator public

Cuvinte apropiate

• acuza
• acuzabil
• acuzare
• acuzat, acuzată
• acuzativ
• acuzatorial
• acuzație, acuzațiune

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului acuzator
	Singular	Plural
Masculin	acuzator	acuzatori
Feminin	acuzatoare	acuzatoare
Neutru	acuzator	acuzatoare

1. care acuză, care învinuiește.

Sinonime

• incriminator

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online