adamit
română
Etimologie
Din franceză adamite.
Pronunție
- AFI: /a.da'mit/
Substantiv
| Declinarea substantivului adamit | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | adamit | adamiți |
| Articulat | adamitul | adamiții |
| Genitiv-Dativ | adamitului | adamiților |
| Vocativ | ' | ' |
- (rel.) membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online