adept

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză adepte.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
adept
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adept adepți
Articulat adeptul adepții
Dativ-Genitiv adeptului adepților
Vocativ adeptule adepților
  1. persoană care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
adept
Singular Plural
Masculin adept adepți
Feminin adeptă adepte
Neutru adept adepte
  1. care aderă la convingerile cuiva.


Traduceri

Referințe