adversar

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză adversaire < latină adversarius.

Pronunție

  • AFI: /ad.ver'sar/


Substantiv


Declinarea substantivului
adversar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adversar adversari
Articulat adversarul adversarii
Dativ-Genitiv adversarului adversarilor
Vocativ adversarule adversarilor
  1. persoană care face concurență, care luptă împotriva altuia sau împotriva unei concepții, a unei idei; rival, potrivnic.
  2. (sport) partener de întrecere.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe