afix

română

Etimologie

Din franceză affixe < latină affixus.

Pronunție

• AFI: /a'fiks/

Substantiv

Declinarea substantivului afix
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afix	afixe
Articulat	afixul	afixele
Genitiv-Dativ	afixului	afixelor
Vocativ	afixule	afixelor

1. (gram.) nume generic pentru prefixe, sufixe și infixe.

Cuvinte apropiate

• afixal
• afixare
• afixat
• afixație
• afixoid
• pseudoafix

Vezi și

• infix
• prefix
• sufix

Traduceri

nume generic pentru prefixe, sufixe și infixe.

bulgară: прибавка (български) (pribavka) f., придатък (български) (pridatǎk) m. chineză: 附加物 (中文) (fùjiāwù) daneză: affiks (dansk) engleză: affix (English) esperanto: afikso (Esperanto) franceză: affixe (français) f. germană: Affix (Deutsch) n. greacă: προσθήκη (Ελληνικά) (prosthíki) f., πρόσφυμα (Ελληνικά) (prósfyma) n. islandeză: aðskeyti (íslenska) italiană: confisso (italiano) m.

japoneză: 付属物 (日本語) (ふぞくぶつ, fuzokubutsu) neerlandeză: affix (Nederlands) n., aanhangsel (Nederlands) n. poloneză: dodatek (polski) portugheză: afixo (português) m. rusă: добавление (русский) (dobavlénije) n., дополнение (русский) (dopolnénije) n., придаток (русский) (pridátok) n. sârbă: додатак (српски / srpski) (dodatak) m. spaniolă: afijo (español) m. suedeză: affix (svenska) n. swahili: kiambishi (Kiswahili) turcă: ek (Türkçe)

Referințe

• DEX '98 via DEX online