agnomen

română

Etimologie

Din latină agnomen.

Pronunție

• AFI: /ag'no.men/

Substantiv

Declinarea substantivului agnomen
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	agnomen	agnomene
Articulat	agnomenul	agnomenele
Genitiv-Dativ	agnomenului	agnomenelor
Vocativ	agnomenule	agnomenelor

1. supranume, poreclă purtată de romani în urma unor fapte deosebite.

Vezi și

• supranume

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online