agrea

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză agréer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
agrea
Infinitiv a agrea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
agreez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să agreeze
Participiu agreat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva.
  2. (v.tranz.) a da consimțământul, a accepta un reprezentant diplomatic.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe