consimțământ

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din a consimți + sufixul -ământ (după franceză consentement).

Pronunție

  • AFI: /kon.sim.ʦə'mɨnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
consimțământ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ consimțământ consimțăminte
Articulat consimțământul consimțămintele
Dativ-Genitiv consimțământului consimțămintelor
Vocativ consimțământule consimțămintelor
  1. încuviințare, aprobare, asentiment.
  2. adeziune nesilită, aderare de bunăvoie la ceva.


Traduceri

Referințe