alcătuitoare
română
Etimologie
Din alcătuitor.
Pronunție
- AFI: /al.kə.tu.i'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului alcătuitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | alcătuitoare | alcătuitoare |
| Articulat | alcătuitoarea | alcătuitoarele |
| Genitiv-Dativ | alcătuitoarei | alcătuitoarelor |
| Vocativ | alcătuitoareo | alcătuitoarelor |
- persoană care alcătuiește ceva.
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din alcătuitor.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru alcătuitor.
- forma de feminin și neutru plural pentru alcătuitor.
Referințe
- DEX '98 via DEX online