aleluia
Aspect
Variante
Etimologie
Din greacă medie ἀλληλούια (alliloýia) < din ebraică הללויה (hal'lúyah, „lăudați pe Jah”).
Direct din greacă în cazul varianței, iar la cealaltă formă prin intermediul slavă (veche) aleluija.
Pronunție
- AFI: /a.leˈlu.ja/
Interjecție
- exclamație care apare ca un refren de laudă în cântări bisericești.
- (fam.) s-a sfârșit! s-a terminat! amin!
Expresii
- (fam.) A-i cânta (cuiva) aleluia = a lua parte la înmormântarea cuiva, a înmormânta pe cineva
Traduceri
se folosește în cântări bisericești ca refren de laudă pentru Dumnezeu
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online