refren

română

Etimologie

Din franceză refrain.

Pronunție

• AFI: /re'fren/

Substantiv

Declinarea substantivului refren
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	refren	refrenuri
Articulat	refrenul	refrenurile
Genitiv-Dativ	refrenului	refrenurilor
Vocativ	refrenule	refrenurilor

1. cuvânt, vers sau grup de versuri care se repetă după una sau mai multe strofe, cu rolul de a sublinia, prin repetiție, o idee poetică.
2. frază muzicală reluată la sfârșitul cupletelor unui cântec, în general pe aceeași linie melodică.
3. temă principală a rondoului, care se repetă după fiecare cuplet.
4. (fig.) (depr.) cuvânt, frază, expresie care se repetă stereotip.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online