aliaj

română

Etimologie

Din franceză alliage.

Pronunție

• AFI: /a.li'aʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului aliaj
n	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aliaj	aliaje
Articulat	aliajul	aliajele
Genitiv-Dativ	aliajului	aliajelor
Vocativ	aliajule	aliajelor

1. amestec de mai multe metale, obținut prin topirea mai multor metale cu metaloizi.

Traduceri

Traduceri

daneză: legering (dansk) engleză: alloy (English) esperanto: alojo (Esperanto) franceză: alliage (français)

germană: Legierung (Deutsch) f. neerlandeză: legering (Nederlands) spaniolă: aleación (español) suedeză: legering (svenska)