alogism

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană Alogismus.

Pronunție

  • AFI: /a.lo'ʤism/


Substantiv


Declinarea substantivului
alogism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alogism alogisme
Articulat alogismul alogismele
Genitiv-Dativ alogismului alogismelor
Vocativ alogismule alogismelor
  1. curent în filozofie care preconiza negarea gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, susținut de sceptici, mistici și fideiști.


Traduceri

Anagrame

Referințe