preconiza

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză préconiser.

Pronunție

  • AFI: /pre.ko.ni'za/


Verb


Conjugarea verbului
preconiza
Infinitiv a preconiza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
preconizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să preconizeze
Participiu preconizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a proiecta, a prevedea, a emite o idee, o ipoteză; (p.ext.) a propune, a indica, a recomanda ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe