antrenoare
română
Etimologie
Din antrenor.
Pronunție
- AFI: /an.tre'no̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului antrenoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | antrenoare | antrenoare |
| Articulat | antrenoarea | antrenoarele |
| Genitiv-Dativ | antrenoarei | antrenoarelor |
| Vocativ | antrenoareo | antrenoarelor |
- persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online