apocopă

română

Din franceză apocope < latină apocopa.

Declinarea substantivului apocopă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	apocopă	apocope
Articulat	apocopa	apocopele
Genitiv-Dativ	apocopei	apocopelor
Vocativ	apocopă	apocopelor

(fenomen fonetic care constă în) dispariția unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt.