apotemă

română

Etimologie

Din franceză apothème.

Pronunție

• AFI: /a.po'te.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului apotemă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	apotemă	apoteme
Articulat	apotema	apotemele
Genitiv-Dativ	apotemei	apotemelor
Vocativ	apotemă	apotemelor

1. perpendiculară dusă din centrul unui poligon regulat pe mijlocul oricăreia dintre laturile sale.
2. dreaptă dusă din vârful unei piramide regulate pe mijlocul oricăreia dintre laturile bazei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online