apreta

română

Etimologie

Din franceză apprêter.

Pronunție

• AFI: /a.pre'ta/

Verb

Conjugarea verbului apreta
Infinitiv	a apreta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	apretez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să apreteze
Participiu	apretat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a aplica un apret, a trata cu apret; a scrobi.

Cuvinte derivate

• apretare
• apretat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aptera

Referințe

• DEX '98 via DEX online