apropria
română
Etimologie
Din franceză approprier < latină appropriare.
Pronunție
- AFI: /a.pro.pri'a/
Verb
| Conjugarea verbului apropria | |
| Infinitiv | a apropria |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
apropriez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să aproprieze |
| Participiu | apropriat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a-și însuși un lucru (străin).
- (v.tranz.) a face ca un lucru să fie potrivit pentru un anumit scop.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online