apropria

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză approprier < latină appropriare.

Pronunție

  • AFI: /a.pro.pri'a/


Verb


Conjugarea verbului
apropria
Infinitiv a apropria
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
apropriez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să aproprieze
Participiu apropriat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a-și însuși un lucru (străin).
  2. (v.tranz.) a face ca un lucrufie potrivit pentru un anumit scop.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe