arrotino

De la Wikționar, dicționarul liber

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul arrotare („a ascuți cuțitul, a șlefui”).

Pronunție

  • AFI: /arroˈtino/


Substantiv

arrotino m., arrotini pl.

  1. (metal.) tocilar, ascuțitor

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din arrotare.

Verb

  1. forma de persoana a III-a plural la prezent indicativ pentru arrotare.
  2. forma de persoana a III-a plural la imperativ pentru arrotare.

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=arrotino&oldid=940340”