asentiment

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză assentiment.

Pronunție

  • AFI: /a.sen.ti'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
asentiment
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ asentiment asentimente
Articulat asentimentul asentimentele
Genitiv-Dativ asentimentului asentimentelor
Vocativ ' '
  1. act prin care cineva aderă în mod voluntar la o opinie, la o poziție sau acceptă o propunere; învoire; consimțământ.


Traduceri