autobrec

română

Etimologie

Din franceză, engleză autobreak.

Pronunție

• AFI: /a.u.toˈbrek/

Substantiv

Declinarea substantivului autobrec
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autobrec	autobrecuri
Articulat	autobrecul	autobrecurile
Genitiv-Dativ	autobrecului	autobrecurilor
Vocativ	autobrecule	autobrecurilor

1. automobil cu caroserie închisă, care poate transporta în comun un număr redus de persoane.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online