autocoră

română

Etimologie

Din germană Autochore.

Pronunție

• AFI: /a.u.toˈko.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului autocoră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autocoră	autocore
Articulat	autocora	autocorele
Genitiv-Dativ	autocorei	autocorelor
Vocativ	autocoră	autocorelor

1. plantă care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor.

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

1. care își împrăștie semințele prin deschiderea bruscă a fructelor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online