Sari la conținut

autodenunța

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din auto- + a denunța.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.de.nunˈʦa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) autodenunța
Infinitiv a (se) autodenunța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) autodenunț
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) autodenunțe
Participiu autodenunțat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se denunța singur.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe