autofecundare

română

Din auto- + fecundare (după franceză autofécondation).

Declinarea substantivului autofecundare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autofecundare	autofecundări
Articulat	autofecundarea	autofecundările
Genitiv-Dativ	autofecundării	autofecundărilor
Vocativ	autofecundare	autofecundărilor

(la unele plante și specii inferioare de animale) fecundare rezultată în urma unirii a două elemente sexuale provenite de la unul și același individ.