avfälling
(svenska)
Etimologie
Din verbul (att) avfalla („ a-și renega credința, a se lepăda de credință”).
Pronunție
- AFI: /ˈɑːvfɛlˌlɪŋ/
Substantiv
| Declinarea substantivului avfälling | ||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | avfälling | avfällingen | avfällingar | avfällingarna |
| Genitiv | avfällings | avfällingens | avfällingars | avfällingarnas |
Sinonime
- (rel.) apostat