bârliga

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /bɨr.li'ga/


Verb


Conjugarea verbului
bârliga
Infinitiv a bârliga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să bârlige
Participiu bârligat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (despre vite) a (-și) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus; a îmbârliga.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe