bădițică

română

Etimologie

Din bădiță + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /bə.di'ʦi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului bădițică
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bădițică	invariabil
Articulat	bădițica	invariabil
Genitiv-Dativ	bădițicăi	invariabil
Vocativ	bădițică	invariabil

1. (pop.) diminutiv al lui bădiță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• dibăcita
• abdicați

Referințe

• DEX '98 via DEX online