bălăcări
Etimologie
Din sârbocroată balakati.
Pronunție
- AFI: /bə.lə.kə'ri/
Verb
| Conjugarea verbului bălăcări | |
| Infinitiv | a bălăcări |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
bălăcăresc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bălăcărească |
| Participiu | bălăcărit |
| Conjugare | IV |
- (v.refl. intranz.) (rar) a (se) bălăci.
- (v.refl. recipr. tranz.) (fig.) (fam.) a (se) certa, a (se) batjocori, spunând (sau spunându-și) cuvinte injurioase.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online