Sari la conținut

bălăcărie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a bălăcări + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /bə.lə.kə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
bălăcărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bălăcărie bălăcării
Articulat bălăcăria bălăcăriile
Genitiv-Dativ bălăcăriei bălăcăriilor
Vocativ bălăcărie bălăcăriilor
  1. (reg.) vorbă injurioasă, trivială.


Traduceri

Anagrame

Referințe