Sari la conținut

bălăceală

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a (se) bălăci + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /bə.lə'ʧe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bălăceală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bălăceală bălăceli
Articulat bălăceala bălăcelile
Genitiv-Dativ bălăcelii bălăcelilor
Vocativ bălăceală bălăcelilor
  1. joacă, zbenguială prin apă (la scăldat).


Traduceri

Referințe