băltărețul

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din băltăreț.

Pronunție

  • AFI: /bəl.təˈre.ʦul/


Substantiv


Declinarea substantivului
băltăreț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ băltăreț băltăreți
Articulat băltărețul băltăreții
Genitiv-Dativ băltărețului băltăreților
Vocativ băltărețule băltăreților
  1. numele unui vânt călduț, umed, care bate dinspre miazăzi.


Traduceri

Referințe