belcanto

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană bel-canto.

Pronunție

  • AFI: /belˈkan.to/


Substantiv


Declinarea substantivului
belcanto
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ belcanto invariabil
Articulat belcantoul invariabil
Genitiv-Dativ belcantoului invariabil
Vocativ belcantoule invariabil
  1. stil italienesc de interpretare în muzica vocală, caracterizat prin puritatea liniei melodice.


Traduceri

Referințe