beligerant

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză belligérant < latină belligerans, belligerantis.

Pronunție

  • AFI: /be.li.ʤe'rant/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
beligerant
Singular Plural
Masculin beligerant beligeranți
Feminin beligerantă beligerante
Neutru beligerant beligerante
  1. (adesea substantivat) care se află în stare de război.
    Armate beligerante.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe