bicarbonat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bicarbonate.

Pronunție

  • AFI: /bi.kar.bo'nat/


Substantiv


Declinarea substantivului
bicarbonat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bicarbonat bicarbonați
Articulat bicarbonatul bicarbonații
Genitiv-Dativ bicarbonatului bicarbonaților
Vocativ bicarbonatule bicarbonaților
  1. sare a acidului carbonic, în care un atom de hidrogen a fost înlocuit printr-un metal.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe