binefăcătoare
Etimologie
Din binefăcător.
Pronunție
- AFI: /bi.ne.fə.kə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului binefăcătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | binefăcătoare | binefăcătoare |
| Articulat | binefăcătoarea | binefăcătoarele |
| Genitiv-Dativ | binefăcătoarei | binefăcătoarelor |
| Vocativ | binefăcătoareo | binefăcătoarelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online