birtășiță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din birtaș + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /bir.tə'ʃi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
birtășiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ birtășiță birtășițe
Articulat birtășița birtășițele
Genitiv-Dativ birtășiței birtășițelor
Vocativ birtășiță birtășițelor
  1. soția birtașului; femeie care ține un birt.


Traduceri

Referințe