biuretă

română

Etimologie

Din franceză burette.

Pronunție

• AFI: /bjuˈre.tə/, /bi.uˈre.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului biuretă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	biuretă	biurete
Articulat	biureta	biuretele
Genitiv-Dativ	biuretei	biuretelor
Vocativ	biuretă	biuretelor

1. tub de sticlă gradat, de diverse forme, folosit la analizele chimice.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aburite
• bruiate
• buratei
• rebutai

Referințe

• DEX '98 via DEX online