bizotare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a bizota.

Pronunție

  • AFI: /bi.zo'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
bizotare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bizotare bizotări
Articulat bizotarea bizotările
Genitiv-Dativ bizotării bizotărilor
Vocativ bizotare bizotărilor
  1. acțiunea de a bizota și rezultatul ei.


Traduceri

Anagrame

Referințe