bjugg

De la Wikționar, dicționarul liber

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din suedeză veche biug, biugh, biog < proto-germanică *bewwą („recoltă; orz”).

Pronunție

  • AFI: /bjɵɡː/


Substantiv


Declinarea substantivului
bjugg
n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ bjugg bjugget bjugg bjuggen
Genitiv bjuggs bjuggets bjuggs bjuggens
  1. (înv. și reg.; bot., alim.) orz

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe