blănar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din blană + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /blə'nar/


Substantiv


Declinarea substantivului
blănar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ blănar blănari
Articulat blănarul blănarii
Genitiv-Dativ blănarului blănarilor
Vocativ blănarule blănarilor
  1. meseriaș care face îmbrăcăminte din blană; negustor de blănuri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe