bonjurist

română

Etimologie

Din bonjur + sufixul -ist.

Pronunție

• AFI: /bon.ʒu'rist/

Substantiv

Declinarea substantivului bonjurist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bonjurist	bonjuriști
Articulat	bonjuristul	bonjuriștii
Genitiv-Dativ	bonjuristului	bonjuriștilor
Vocativ	bonjuristule	bonjuriștilor

1. nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online