bort

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bort.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bort
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bort invariabil
Articulat bortul invariabil
Genitiv-Dativ bortului invariabil
Vocativ bortule invariabil
  1. diamant brut cu structură fibroasă și cu luciu, întrebuințat ca abraziv.


Traduceri

Referințe