Sari la conținut

branț

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din germană Brandsohle.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
branț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ branț branțuri
Articulat branțul branțurile
Genitiv-Dativ branțului branțurilor
Vocativ branțule branțurilor
  1. bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă.


Traduceri

Referințe