brava

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză braver.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
brava
Infinitiv a brava
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
bravez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să braveze
Participiu bravat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înfrunta bărbătește, vitejește (o primejdie).
  2. (v.tranz.) a se expune în mod inutil unei primejdii.


Traduceri

Etimologie

Confer bravo.

Pronunție


Interjecție

  1. formă alternativă pentru bravo.

Referințe